la Legea privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947
Prin articolele 1 şi 2 din Tratatul de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate s-au stabilit noile frontiere ale României indicate în harta anexată acestuia. Astfel, teritoriile Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, au fost desprinse din teritoriul României şi incluse în teritoriul fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste, una din puterile aliate şi asociate, semnatare ale tratatului.
De altfel, o mare parte din cetăţenii români din aceste teritorii au fost constrânşi a le părăsi încă din anul 1940, când României i s-a impus să cedeze teritoriul dintre Prut şi Nistru, iar o altă parte a populaţiei s-a stabilit pe teritoriul actual al României în anul 1944, ca urmare a ordinelor de evacuare generală.
Toţi aceşti cetăţeni români, în afară de suferinţele şi vitregiile suportate, au fost obligaţi să lase în teritoriile ocupate toate bunurile, proprietatea lor, pentru care, până în prezent , nu au primit nici un fel de despăgubiri sau compensaţii.
În legătură cu aceasta, articolul 27 din Tratatul de pace
între România şi Puterile Aliate şi Asociate prevede la alineatul
1 : "Fiecare din Puterile Aliate şi Asociate va avea dreptul de a
sechestra, reţine, reţine, lichida sau de a întreprinde orice altă
acţiune în legătură cu toate bunurile, drepturile şi interesele care,
la dat intrării în vigoare a Tratatului (…), se regăsesc pe teritoriul
ei şi care aparţin României sau unor cetăţeni români…".
Alineatul 3 al aceluiaşi articol 27 stabileşte faptul că:
"Guvernul român se obligă să despăgubească pe cetăţenii români
pentru bunurile luate în virtutea acestui articol şi nerestituite."
Având în vedere aceste dispoziţii ale Tratatului, precum şi actualele prevederi constituţionale, potrivit cărora statul român are obligaţia de a apăra drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor săi, este necesară şi îndreptăţită măsura reparatorie de a se restitui în natură ori de a se acorda despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români stabiliţi pe teritoriul României, pentru bunurile proprietatea acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord sau Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, asemenea celorlalţi cetăţeni români care au beneficiat de legile privind retrocedarea bunurilor sau acordarea de despăgubiri şi compensaţii.
Pentru celeritatea aplicării prevederilor legii, rezolvarea solicitărilor beneficiarilor legii se face de către comisiile deja constituite, în 37 de judeţe, pentru aplicarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, cu particularităţile impuse de prezenta reglementare şi normele metodologice ce vor fi emise pentru aplicarea ei.
Persoanele îndreptăţite la despăgubiri, conform legii, trebuie să depună la comisiile constituite în temeiul art.6 din Legea nr.9/1998, republicată, cererile proprii, însoţite de acte doveditoare autentice sau de declaraţia autentică a petentului, însoţită de declaraţiile a cel puţin doi martori, de asemenea autentificate, în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. În cazuri excepţionale, în situaţia imposibilităţii temporare de a procura acte doveditoare, solicitanţii vor depune cererea cu acte incomplete sau neînsoţită de acte, cu menţiunea procurării dovezilor în maximum 6 luni de la împlinirea termenului de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În vederea soluţionării cererilor depuse de persoanele îndreptăţite, comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, constituite în temeiul art.6 din Legea nr.9/1998, republicată, se vor completa, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru aceste cazuri cu câte un reprezentant şi al celorlalte ministere cu atribuţii în aplicarea prezentei legi. Reprezentantul Secţiei Cadrilater a Asociaţiei Române a Victimelor Represiunilor Staliniste (ARVIS) nu participă la soluţionarea cererilor depuse de persoanele îndreptăţite, potrivit prezentei legi.
Din datele prezentate de Asociaţia Română a Victimelor Represiunilor Staliniste (ARVIS), rezultă că sfera bunurilor revendicate cuprinde teren arabil ( cca. 4400 ha.), livezi ( 105 ha.), grădini ( 30 ha.), viţă de vie ( 270 ha.), păduri ( 124 ha.), case, majoritatea rurale ( 400 ).
Faţă de cele prezentate mai sus, Parlamentul României a adoptat Legea privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.